1. Ce vinovate-s toate câte
ne întinează pe pământ,
şi duhu-l pustiesc de-atâte'
comori de pace, har și cânt!
R: O, Tatăl meu din Cer,
Preasfântul Duh Ţi-L cer,
să am în toate-aicea jos
trăirea Domnului Hristos!
2. Deșertăciune și-amăgire
sunt toate câte bune par,
dar nu îndeamnă la iubire,
pe toți cei mântuiți prin har!
3. O vinovată închinare
la idolii cei mincinoși
e, azi, trăirea-n dezbinare
şi-n ură-a ceior credincioşi!
4. Orbire și înșelăciune
e-n duhul omului gelos,
în cel făţarnic, care spune
că e urmașul lui Hristos!
I: Volumul 1, cântarea 354